Descoperire UIMITOARE realizată de astronomi din întâmplare

Jupiter a transmis către Terra informații cruciale în ultima perioadă, experții susțin că planeta este cea mai mare și cea mai veche din sistemul nostru solar.

Recent, un grup de astronauţi a descoperit că Jupiter mai deţine două Luni, astfel că numărul sateliţilor naturali ai planetei ajung la 69.

Astronomul Scott Sheppard şi colegii săi au observat S/2016 J1 şi S/2017J1 pe 8 martie 2016, respectiv 23 martie 2017. Acesta declara că astronomii încearcă să observe obiectele aflate în afara sistemului solar, Jupiter aflându-se din întâmplare în zona de observare,

Astfel S/2-016 J1 realizează o orbită completă în jurul lui Jupiter în aproximativ 1,65 de ani în timp ce S/2017 J1 o realizează în aproximativ 2,01 ani.

Cum a ajuns faimoasa teorie a Big Bang-ului să se numească așa cum știm

De curând am citit despre acest subiect în cartea "Lumi paralele", scrisă de către fizicianul teoretician Michio Kaku și trebuie să recunosc că m-a amuzat și mi-a stârnit interesul istoria numelui de "Big Bang" încât am spus că trebuie să împărtășesc și cu voi.

Această mică istorioară îi are ca protagoniști pe George Gamow și pe Fred Hoyle.

Gamow a fost un fizician  care, printre alte descoperiri, a adus o dovadă în favoarea teoriei Big Bangului, și anume, a demontrat existența radiației de fond ca urmare a "exploziei" inițiale.

În schimb, astronomul Fred Hoyle pur și simplu nu putea concepe ca un cataclism incendiar să apară de nicăieri și să propulseze cu viteză mare galaxiile în toate direcțiile, așa că a construit o teorie rivală, numită teoria stării staționare. Astfel, Hoyle prefera prin a sa teorie să susțină ideea unui Univers atemporal care crea masă din nimic. (Ciudat,nu?)

În 1949, Hoyle și Gamow au fost invitați de studiourile BBC la o dezbatere asupra originii Universului, iar aici Hoyle a introdus pentru prima oară termenul de "Big Bang" printr-o afirmație de a sa în încercarea de demonta teoria cu pricina. Numele a prins și a rămas la fel până azi, deși a fost enunțat de rivalul teoriei.

Ulterior s-a încercat schimbarea numelui ei propunându-se peste 13.000 de variante în cadrul unui concurs organizat în anul 1993, însă juriul nu a fost de acord cu niciuna dintre ele.

George Gamow

Ce mi se pare ironic este și faptul că numele de "Big Bang" nici măcar nu se potrivește teoriei întrucât acesta, în primul rând, nu a fost mare el avându-și originea într-o singularitate specială, mai mică decât un atom. Și, în al doilea rand, nici nu a bubuit dat fiind că în spațiul cosmic nu există aer.

Fred Hoyle

O dispută cosmică

Teoria inflației VS. Big Bounce

Aceasta este disputa actuală, apărută între cei mai cunoscuți astronomi și astrofizicieni. Ambele "tabere" încearcă să adopte și să susțină o teorie care să explice nașterea și uniformitatea Universului.
Are Universul o singularitate inițială, adică un așa numit "t=0"? Sau timpul dinaintea Universului nostru este infinit și s-a format doar prin contractarea și, ulterior, prin expansiunea unui alt univers?
Momentan fizicienii care susțin Big Bounce sunt în număr de 3 și aceștia au postat un articol în care atacau teoria inflației. Răspunsul a fost pe măsură, astfel încât 33 de fizicieni,printre care și Stephen Hawking, au semnat replica, apărând cu date științifice teoria inflației.

Recomandare

"Materia întunecată" este una dintre cele mai captivante și interesante cărți science-fiction pe care le-am citit până acum.

V-o recomand cu entuziasmul unui fizician la inceput de drum, romanul conținând  elemente de fizică cuantică și teoria multiversului. Spor la citit!

Importanța fizicii

Cunoașterea  înseamnă putere.

Fizica ne oferă posibilitatea să răspundem la întrebări remarcabile precum: 

• Ce este materia?
• Ce este energia?
•  Ce ţine materia legată?
•  În ce raport se află Pământul cu restul Universului? etc.

Exceptând faptul că fizica ne ajută să descoperim mecanismele de funcționare ale Universului, ea stă la baza științelor inginerști. Toate progresele tehnologiei moderne își au începutul în fizică. De la chirurgia cu laser la televiziune, de la calculatoare la frigidere, de la automobile la avioane și nave spațiale, fiecare echipament modern a pornit la un moment dat din laboratoarele fizicienilor. Fizica este azi baza unei părti uriașe a economiei mondiale.

Ce este fizica?

Stiintele sunt impartite in doua mari categorii: stiintele vietii (life sciences) si stiintele fizice (physical sciences). Stiintele vietii cuprind diferitele domenii ale biologiei si disciplinele legate de sanatate, toate ocupindu-se cu organisme vii. Stiintele fizice studiaza comportarea materiei atit in sistemele vii cit si in sistemele care nu sunt vii. In stiintele fizice sunt incluse fizica, chimia, geologia, astronomia, oceanografia si meteorologia.

 

Fizica se ocupa cu principiile de baza ale universului, studiind materia, energia, spatiul si timpul, la cel mai fundamental nivel. Domeniul ei de cercetare se intinde de la cele mai mici parti din care sunt constituite nucleele atomilor pina la galaxiile ce formeaza universul. Cuvintul fizica isi are originea in limba greaca, insemnind natura.

Fizica este stiinta care sta la baza celorlalte stiinte ale naturii. Pentru o intelegere completa a chimiei este nevoie de cunoasterea fizicii atomilor. Fara principiile de baza ale fizicii si chimiei este imposibila intelegerea deplina a proceselor biologice.

La inceputurile stiintei, fizica, chimia, astronomia, geologia si biologia nu erau separate, formind filozofia naturala. Pentru ca legile si principiile fizicii sunt valabile pentru toate fenomenele, avem astazi discipline stiintifice de granita, cum sunt biofizica, chimia fizica, astrofizica sau geofizica.

Ce este știința?

Stiinta este un mod de cunoastere si intelegere a lumii, bazat pe convingerea ca exista o realitate fizica obiectiva: lucrurile nu sunt creatia imaginatiei noastre. Stiinta se bazeaza pe observatie.

 Esenta stiintei consta in testarea experimentala a intreagii cunoasteri dobindite de catre aceasta. Experimentul este singurul judecator al adevarului stiintific.

Dar care este sursa acestui adevar? Experimentul insusi ne ajuta sa formulam legile, oferindu-ne indicii. Dar este nevoie, de asemenea, de imaginatie pentru a crea, pornind de la indicii, marile generalizari, pentru a intrezari, sub multimea indiciilor, minunatele, simplele dar straniile tipare. Si, apoi, pentru a verifica experimental ca am facut alegerea corecta. Stiinta nu este un proces simplu de colectare a faptelor si construire a teoriilor, este o activitate creativa care in multe privinte seamana cu alte activitati creatoare ale mintii umane.